Biografia unei legende.

Când aveam vreo 6 luni… Doamne, ah, ce viaţă mai duceam, mă hrăneam la biberon, ştiam doar ce-i ăla somn, doamne, ah, ce viaţă mai duceam…

Când aveam vreo 4 ani, Doamne, ah, ce viaţă mai duceam… Stăteam cu puţa-n ţărână, ştiam o vorbă, şi-aia bună, aveam multe jucării, mă jucam cu mulţi copii, Doamne, ah, ce viaţă mai duceam…

Când aveam vreo 6 ani, Doamne, ah, ce viaţă mai duceam… Stăteam închis prin WC-uri, blocat, captiv, printre deşeuri, ah, Doamne, ce viaţă mai duceam… Mă jucam o zi întreagă, nu ştiam ce-i aia grabă, Doamne, ah, ce viaţă am mai dus…

Când aveam vreo 7 ani, Doamne, ah, ce viaţă mai duceam, m-am dus prima zi la şcoală, m-am convins că e o boală, Doamne, ah, ce viaţă mai duceam, nu-mi plăcea să stau în bancă, să ascult de-o prostănacă, Doamne, ah, ce viaţă mai duceam…

Când aveam vreo 8 ani, Doamne, ah, ce viaţă mai duceam, nu ştiam ce-i supărarea, începea să-mi placă şcoala, Doamne, ah ce viaţă mai duceam… M-am îndrăgostit de-o fată, era frumoasă făr’ de pată, Doamne, ah ce viaţă mai duceam…

Când aveam vreo 9 ani, Doamne ah, ce viaţă mai duceam, desenele animate mă marcau, toată ziua mă holbam, Doamne, ah, ce viaţă mai duceam…

Când aveam vreo 10 ani, Doamne ah, ce viaţă mai duceam, terminam ciclul primar, aveam coroniţă de premiant, Doamne ah, ce viaţă mai duceam… Începeam uşor să cresc, încercam să mă feresc, Doamne ah, ce viaţă am mai dus…

Când aveam vreo 12 ani, Doamne ah, ce viaţă mai duceam, buze dulci eu sărutam, toată ziua petreceam, Doamne ah ce viaţă am mai dus… Dezvoltarea venea lent, deveneam adolescent, Doamne ah, ce viaţă mai duceam…

Când aveam vreo 14 ani, Doamne ah, ce viaţă mai duceam, tot mai repede creşteam, buletinul mi-l făceam, Doamne, ah, ce viaţă am mai dus… Toată ziua învăţam, capacitatea s-o iau, Doamne ah ce viaţă am mai dus…

Când aveam vreo 15 ani, Doamne, ah ce viaţă mai duceam, pământuri noi vizitam, în Spania mă stabileam, Doamne ah ce viaţă am mai dus… Mă îndrăgostisem grav, dar s-a terminat murdar, Doamne ah ce viaţă mai duceam…

Când aveam vreo 16 ani, Doamne ah ce viaţă mai duceam, de Spania mă plictiseam, în România mă-ntorceam, Doamne ah ce viaţă am mai dus… Începeam şi eu liceul, şi cu el începea greul, Doamne ah ce viaţă mai duceam…

Când aveam vreo 17 ani, Doamne ah ce viaţă mai duceam, liceul îl continuam, în străinătăţi călătoream, Doamne ah ce viaţă mai duceam, m-am convins că viaţa-i grea, trebuie să lupt de vreau ceva, Doamne, ah ce viaţă am mai dus…

Şi-am ajuns la 18 ani, Doamne îmi place viaţa ce o am, deşi mereu-i loc de mai bine, lupt mereu, lupt pentru mine, ca mai târziu să nu regret… lupt mereu, lupt pentru mine, ca să nu zic că n-am luptat…

Titlul e cu tentă ironică. Nu mă cred vreo legendă sau aşa ceva, dar nu mă deranjează să-mi fie poreclă. 😆
Leapşa e preluată de la Questioare.
Modificările în formatul lepşei îmi aparţin.
Merge mai departe la toţi cei din blogroll. 🙂

4 gânduri despre „Biografia unei legende.

  1. Pingback: Scurta biografie a strumfitei

  2. am si eu cateva amintiri din copilarie,dar nu mai tin minte chiar asa multe ! abia imi amintesc daca am mancat azi sau nu…si asta cu greu ! :-<

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s